Caligrafie

posted in: Articles | 0

Asia de Est și VietnamEdit

caligrafie Chineză se numește local shūfǎ sau fǎshū (書法 sau 法書 în Chineză Tradițională, literalmente „metoda sau drept de scriere”); caligrafie Japoneză este shodō (書道, literalmente „modul sau de principiu de a scrie”); caligrafie coreeană se numește seoye (coreeană: 서예/書藝, literalmente „arta de a scrie”); și Vietnameză caligrafie este numit thu phap (Vietnameză: Thư pháp/書法, literalmente „modul de litere sau cuvinte”). Caligrafia personajelor din Asia de Est este un aspect important și apreciat al Culturii Tradiționale din Asia de Est.,

HistoryEdit

În China antică, cele mai vechi caractere Chinezești existente sunt Jiǎgǔwén caractere (甲骨文) sculptate pe ox al scapulei și broasca țestoasă plastrons, deoarece dominatori în Dinastia Shang sculptate gropile de pe astfel de animale, oase și apoi le-a copt pentru a obține auspice de afacerile militare, recolta agricolă, sau chiar procreeze și de vreme. În timpul ceremoniei de ghicire, după ce au fost făcute crăpăturile, personajele au fost scrise cu o perie pe coajă sau os pentru a fi ulterior sculptate. (Keightley, 1978)., Odată cu dezvoltarea Jīnwén (script Bronzeware) și Dàzhuàn (Script mare sigiliu) semne „cursive” a continuat. Mao Gong Ding este unul dintre cele mai cunoscute și tipice scripturi Bronzeware din istoria caligrafiei chineze. Are 500 de caractere pe bronz, care este cel mai mare număr de inscripții de bronz pe care le-am descoperit până acum. Mai mult, fiecare regat arhaic al Chinei actuale avea propriul set de caractere.în China imperială, graficele vechilor Stele-unele datând din 200 î. HR. și în stilul Xiaozhuan-sunt încă accesibile.,

Despre 220 Î. hr., împăratul Qin Shi Huang, primul pentru a cuceri întreaga Chineză bazin, a impus o serie de reforme, printre ei Li Si caracterul unirii, care a creat un set de 3300 standardizate Xiǎozhuàn(小篆) caractere. În ciuda faptului că scrierea principală a timpului a fost deja peria, puține lucrări supraviețuiesc din această perioadă, iar principalele exemple ale acestui stil sunt pe Stele.

Lìshū stil (隸書/隸书)(redactare script) care este mai reglementată, iar în unele moduri similare de la textul moderne, au fost, de asemenea, autorizate conform Qin Shi Huangdi.,între scriptul clerical și scriptul obișnuit tradițional, există un alt tip de tranziție de lucrări de caligrafie numite Wei Bei. A început la dinastia de Sud și de Nord și sa încheiat înainte de dinastia Tang.

Kǎishū stil (tradițională script-ul regulat)—încă în uz astăzi—și atribuită Wang Xizhi (王羲之, 303-361) și urmașii lui, este chiar mai regularizate. Răspândirea sa a fost încurajată de împăratul Mingzong de mai târziu Tang (926-933), care a ordonat tipărirea clasicilor folosind blocuri noi de lemn în Kaishu. Tehnologiile de imprimare aici au permis o stabilizare a formei., Forma Kaishu a personajelor de acum 1000 de ani a fost în mare parte similară cu cea de la sfârșitul Chinei imperiale. Dar s-au făcut mici schimbări, de exemplu în forma lui 广, care nu este absolut aceeași în dicționarul Kangxi din 1716 ca în cărțile moderne. Formele Kangxi și actuale au diferențe mici, în timp ce ordinea cursei este în continuare aceeași, conform stilului vechi.

Stiluri care nu au supraviețuit includ Bāfēnshū, un amestec realizat din Xiaozhuan stil la 80%, și Lishu la 20%.Unele variante de caractere chinezești au fost neortodoxe sau utilizate local timp de secole., Ele au fost în general înțelese, dar întotdeauna respinse în textele oficiale. Unele dintre aceste variante neortodoxe, pe lângă unele caractere nou create, compun setul de caractere chinezești simplificate.

TechniqueEdit

Pe Caligrafie de Mi Fu, Dinastiei Song

Asia de Est Tradițional de scriere folosește cele Patru Comori ale Studiului (文房四寶/文房四宝): cerneală perii cunoscut sub numele de máobǐ (毛筆/毛笔) pentru a scrie caractere Chinezești, Chineză, hârtie, cerneală, și inkstones., Aceste instrumente de scriere sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de cei patru prieteni ai studiului (coreeană: 문방사우, romanizat: 文) în Coreea. Pe lângă cele patru instrumente tradiționale, se folosesc și plăcuțe de birou și greutăți de hârtie.

mulți parametri diferiți influențează rezultatul final al lucrării unui caligraf. Parametrii fizici includ forma, dimensiunea, întinderea și tipul de păr al periei de cerneală; culoarea, densitatea culorii și densitatea apei cernelii; precum și viteza de absorbție a apei și textura suprafeței hârtiei., Tehnica caligrafului influențează, de asemenea, rezultatul, deoarece aspectul caracterelor finite este influențat de cantitatea de cerneală și apă pe care caligraful o lasă să ia peria și de presiunea, înclinarea și direcția periei. Schimbarea acestor variabile produce lovituri mai subțiri sau mai îndrăznețe și margini netede sau dințate. În cele din urmă, viteza, accelerațiile și decelerațiile mișcărilor unui caligraf priceput urmăresc să dea „spirit” personajelor, influențând foarte mult formele lor finale.,

StylesCursive stiluri, cum ar fi xíngshū (行書/行书)(semi-cursiv sau rularea script) și cǎoshū (草書/草书)(cursiv, dur scenariu, sau iarba script) sunt mai puțin constrânse și mai repede, în cazul în care mai multe mișcări făcute de scris pune în aplicare sunt vizibile. Ordinele stroke ale acestor stiluri variază mai mult, uneori creând forme radical diferite. Acestea sunt coborat de la Redactare script-ul, în același timp, ca script-ul Regulat (pe timpul Dinastiei Han), dar xíngshū și cǎoshū au fost folosite pentru note personale numai, și nu este niciodată folosit ca un standard. Stilul coshoshū a fost foarte apreciat în împăratul Wu al domniei Han (140-187 D.HR.).,Exemple de stiluri tipărite moderne sunt Song din presa de tipărire a dinastiei Song și sans-serif. Acestea nu sunt considerate stiluri tradiționale și, în mod normal, nu sunt scrise.

Influențemodificare

caligrafie Japoneză: cuvântul „pace” și semnătura Meiji-perioada caligraf Ōura Kanetake, 1910

Ambele Japoneză, Coreeană și Vietnameză caligrafie au fost foarte mult influentata de caligrafie Chineză., Japonezii, coreenii și vietnamezii și-au dezvoltat, de asemenea, propriile sensibilități și stiluri specifice de caligrafie, încorporând în același timp influențe chinezești. De exemplu, caligrafia Japoneză iese din setul de lovituri CJK pentru a include și alfabete locale, cum ar fi hiragana și katakana, cu probleme specifice, cum ar fi curbe și mișcări noi și materiale specifice (hârtie japoneză, washi 和紙 și cerneală japoneză). În cazul caligrafiei coreene, Hangeul și existența cercului au necesitat crearea unei noi tehnici care, de obicei, confundă caligrafii chinezi., Vietnameză caligrafie este destul de special, din Vietnam a abolit Chữ Nôm, un bătrân Vietnamez sistem de scriere bazate pe caractere Chinezești și înlocuit cu alfabetul Latin. Cu toate acestea, tradițiile caligrafice continuă să fie păstrate.caligrafia temporară este o practică de caligrafie numai pe apă pe podea, care se usucă în câteva minute. Această practică este apreciată în special de noua generație de chinezi pensionari în parcurile publice din China. Acestea vor deschide adesea magazine de studio în orașele turistice care oferă caligrafie tradițională chineză turiștilor., În afară de scrierea numelui clienților, ei vând și perii fine ca suveniruri și timbre sculptate în calcar.

Începând cu sfârșitul anilor 1980, câțiva artiști Chinezi au ramificat caligrafie Chineză tradițională pentru un nou teritoriu de amestec Chinezesc de caractere, cu litere limba engleză; notabil noi forme de caligrafie sunt Xu Bing piața caligrafie și DanNie e coolligraphy sau cooligraphy.caligrafia a influențat cerneala și spălarea picturii, care se realizează folosind instrumente și tehnici similare., Caligrafia a influențat Cele mai importante stiluri de artă din Asia de Est, inclusiv pictura cu cerneală și spălare, un stil de chineză, japoneză și coreeană bazat în întregime pe caligrafie.caligrafia mongolă este, de asemenea, influențată de caligrafia chineză, de la instrumente la stil.

TibetEdit

Un Bön text

Tibetan caligrafie este în centrul culturii Tibetane. Scriptul este derivat din script-uri Indic., Nobilii din Tibet, cum ar fi Lamasii înalți și locuitorii Palatului Potala, erau de obicei caligrafi capabili. Tibet a fost un centru al budismului timp de mai multe secole, și că religia pune o mare importanță pe cuvânt scris. Acest lucru nu prevede un corp mare de piese seculare, deși există (dar sunt de obicei legate într-un fel de Budismul Tibetan). Aproape toate scrierile religioase înalte au implicat caligrafie, inclusiv scrisori trimise de Dalai Lama și alte autorități religioase și seculare., Caligrafia este deosebit de evidentă pe roțile lor de rugăciune, deși această caligrafie a fost falsificată mai degrabă decât scribată, la fel cum caligrafia arabă și romană se găsește adesea pe clădiri. Deși inițial făcut cu o stuf, Caligrafe tibetane folosesc acum dalta cu vârf stilouri și markere, precum și.

Etiopia/AbyssiniaEdit

Un tablou de Președinte I (r., 1607-1632) pe un Ge ‘ez rugăciune scroll menit să alungăm spiritele rele, Wellcome Collection, Londra

Etiopian (Etiopiene) caligrafie a început cu Ge’ ez script, care a înlocuit Epigrafice Sud Arab în Regatul Aksum, care a fost dezvoltat special pentru Etiopian limbi Semitice. În acele limbi care o folosesc, cum ar fi Amharic și Tigrinya, scriptul se numește Fidäl, ceea ce înseamnă script sau alfabet. Epigrafic Sud litere arabe au fost folosite pentru câteva inscripții în secolul al 8-lea, deși nu orice limbă arabă de Sud, deoarece Dmmt.,

inscripții timpurii în script-ul Ge ‘ez și Ge’ ez au fost datate încă din secolul al 5-lea î.HR., și într-un fel de proto-Ge ‘ ez scris în ESA din secolul al 9-lea î. HR .. Literatura Ge ‘ ez începe cu creștinarea Etiopiei (și civilizația lui Axum) în secolul al IV-lea, în timpul domniei lui Ezana din Axum.

scriptul Ge ‘ ez este citit de la stânga la dreapta și a fost adaptat pentru a scrie alte limbi, de obicei, cele care sunt, de asemenea, semitice. Cea mai răspândită utilizare este pentru Amharic în Etiopia și Tigrinya în Eritreea și Etiopia.,

EuropeEdit

HistoryEdit

Folio 27r din Evangheliile Lindisfarne (c.700) conține incipit din Evanghelia după Matei.
British Library, Londra.

caligrafia Occidentală este recunoscută prin utilizarea scriptului Latin. Alfabetul Latin a apărut aproximativ 600 Î. hr., în Roma, și de primul-lea a dezvoltat într-Roman imperial capiteluri sculptate pe pietre, Rustic capitale pictate pe pereți, și Roman cursiv pentru utilizarea de zi cu zi. În secolele al II-lea și al III-lea sa dezvoltat stilul de Litere uncial., Pe măsură ce scrisul se retrăgea la mănăstiri, scriptul uncial a fost găsit mai potrivit pentru copierea Bibliei și a altor texte religioase. Mănăstirile au păstrat tradițiile caligrafice în secolele al IV-lea și al V-lea, când Imperiul Roman a căzut și Europa a intrat în Evul Mediu.la înălțimea Imperiului, puterea Sa a ajuns până în Marea Britanie; când imperiul a căzut, influența sa literară a rămas. Semi-uncial a generat semi-uncial irlandez, micul Anglo-Saxon. Fiecare regiune și-a dezvoltat propriile standarde urmând principalele mănăstiri din regiune (adică., Scenariul Merovingian, scenariul Laon, scenariul Luxeuil, scenariul vizigotic, scenariul Beneventan), care sunt în mare parte cursive și greu de citit.

caligrafie într-o Biblie latină din 1407 expusă în abația Malmesbury, Wiltshire, Anglia. Această Biblie a fost scrisă de mână în Belgia, de Gerard Brils, pentru a citi cu voce tare într-o mănăstire.Bisericile creștine au promovat dezvoltarea scrisului prin copierea prolifică a Bibliei, a breviarului și a altor texte sacre., Două stiluri distincte de scris, cunoscut sub numele de uncial și jumătate-uncial (din latină „uncia”, sau „inch”), dezvoltat dintr-o varietate de Roman bookhands. Secolele 7-9 în Europa de Nord au fost perioada de glorie a manuscriselor celtice iluminate, cum ar fi cartea Durrow, Evangheliile Lindisfarne și cartea Kells.devotamentul lui Charlemagne pentru o bursă îmbunătățită a dus la recrutarea unei „mulțimi de scribi”, potrivit lui Alcuin, Starețul de York. Alcuin a dezvoltat stilul cunoscut sub numele de minusculul Caroline sau Carolingian., Primul manuscris din această mână a fost Evanghelistul Godescalc (terminat 783)—O carte de Evanghelie scrisă de scribul Godescalc. Carolingian rămâne o mână progenitoare din care coboară Cartea modernă.în secolul al XI-lea, Caroline a evoluat în scenariul gotic, care a fost mai compact și a făcut posibilă potrivirea mai multor texte pe o pagină.: 72 stilurile de caligrafie gotică au devenit dominante în toată Europa; și în 1454, când Johannes Gutenberg a dezvoltat prima tipografie în Mainz, Germania, a adoptat stilul gotic, făcându-l primul tipograf.,:141

Georgian caligrafie este o tradiție veche de secole de un artistică scris de limba georgiană cu trei script-uri.în secolul al XV-lea, redescoperirea vechilor texte carolingiene a încurajat crearea minusculului umanist sau littera antiqua. Secolul al 17-lea a văzut Batarde script din Franța, și al 18-lea a văzut engleză script răspândite în Europa și în lume prin cărțile lor.,la mijlocul anilor 1600 oficialii francezi, inundați de documente scrise în diferite mâini și niveluri variate de îndemânare, s-au plâns că multe astfel de documente depășesc capacitatea lor de a descifra. Biroul finanțatorului a restricționat apoi toate documentele legale la trei mâini, și anume Coulee, Rhonde (cunoscută sub numele de mână rotundă în engleză) și o mână de viteză uneori numită pur și simplu Bastarda.,

în Timp ce erau mulți mari maeștri francezi la timp, cel mai influent în a propune aceste mâini fost Louis Barbedor, care a publicat Les Ecritures Financière Et Italienne Bastarde Dans Leur Naturel circa 1650.odată cu distrugerea camerei Apostolica în timpul sacului de la Roma (1527), Capitoliul pentru maeștrii de scriere s-a mutat în sudul Franței. Prin 1600, Italic Cursiva a început să fie înlocuit de un rafinament tehnologic, Italic Cancelaria Circumflessa, care, la rândul său, tatăl Rhonde și mai târziu engleză Roundhand.,în Anglia, Ayres și Banson au popularizat mâna rotundă, în timp ce Snell este remarcat pentru reacția sa față de ei și pentru avertismentele de reținere și proporționalitate. Totuși, Edward Crocker a început să-și publice copybooks-urile cu 40 de ani înainte de cele menționate mai sus.

StyleEdit

Occidentală Modernă caligrafie

Sacru Vest caligrafie are unele caracteristici unice, cum ar fi iluminare de prima literă din fiecare carte sau capitol în timpurile medievale., O „pagină de covoare” decorativă poate precede literatura, plină de reprezentări geometrice ornamentate ale animalelor cu nuanțe îndrăznețe. Evangheliile de la Lindisfarne (715-720 D.HR.) sunt un exemplu timpuriu.ca și în caligrafia chineză sau islamică, scrierea caligrafică occidentală a folosit reguli și forme stricte. Scrierea de calitate a avut un ritm și o regularitate a literelor, cu o ordine „geometrică” a liniilor de pe pagină. Fiecare personaj a avut, și de multe ori încă mai are, un ordin precis accident vascular cerebral.,

spre deosebire de un tip de caractere, neregularitatea dimensiunii, stilului și culorilor personajelor crește valoarea estetică, deși conținutul poate fi ilizibil. Multe dintre temele și variațiile caligrafiei occidentale contemporane de astăzi se găsesc în paginile Bibliei Sfântului Ioan. Un exemplu deosebit de modern este ediția ilustrată a Bibliei a lui Timothy Botts, cu 360 de imagini caligrafice, precum și un tip de caractere caligrafice.mai multe alte stiluri occidentale folosesc aceleași instrumente și practici, dar diferă în funcție de setul de caractere și preferințele stilistice.,Pentru literele slavone, istoria sistemelor de scriere slavone și, în consecință, rusești diferă fundamental de cea a limbii latine. A evoluat din secolul al X-lea până astăzi.

Islamic worldEdit

fraza Bismillah într-un 18-lea caligrafie Islamică din Otomane regiune.

caligrafia islamică (caligrafia în arabă este khatt ul-yadطط اليد) a evoluat alături de Islam și limba Arabă. Deoarece se bazează pe litere arabe, unii o numesc „caligrafie arabă”., Cu toate acestea, termenul „Caligrafie islamică” este un termen mai adecvat, deoarece cuprinde toate lucrările de caligrafie ale caligrafilor musulmani din diferite culturi naționale, cum ar fi caligrafia persană sau otomană, de la Al-Andalus în Spania medievală până în China.caligrafia islamică este asociată cu arta islamică geometrică (arabesque) pe pereții și tavanele moscheilor, precum și pe pagină sau alte materiale. Artiștii contemporani din lumea islamică se pot baza pe moștenirea caligrafiei pentru a crea inscripții caligrafice moderne, cum ar fi logo-urile corporative sau abstracțiile.,în loc să reamintească ceva legat de cuvântul vorbit, caligrafia pentru musulmani este o expresie vizibilă a celei mai înalte Arte a tuturor, arta lumii spirituale. Caligrafia a devenit, fără îndoială, cea mai venerată formă de artă islamică, deoarece oferă o legătură între limbile musulmanilor și religia Islamului. Coranul a jucat un rol important în dezvoltarea și evoluția limbii arabe și, prin extensie, caligrafia în alfabetul arab. Proverbe și pasaje din Coran sunt încă surse pentru caligrafia islamică.,în timpul civilizației otomane, caligrafia islamică a atins o importanță deosebită. Orașul Istanbul este o sală de expoziții deschisă pentru toate tipurile și varietățile de caligrafie, de la inscripții în moschei până la fântâni, școli, case etc.

Maya civilizationEdit

Maya caligrafie a fost exprimată prin hieroglife Maya; moderne Maya caligrafie este folosit în principal pe sigilii și monumente în Peninsula Yucatan din Mexic., Hieroglifele mayașe sunt rareori folosite în birourile guvernamentale; cu toate acestea, în Campeche, Yucatán și Quintana Roo, caligrafia în limbile Maya este scrisă mai degrabă cu caractere latine decât cu hieroglife. Unele companii comerciale din sudul Mexicului folosesc hieroglife Maya ca simboluri ale afacerii lor. Unele asociații comunitare și frății Maya moderne folosesc hieroglife Maya ca simboluri ale grupurilor lor.majoritatea siturilor arheologice din Mexic, cum ar fi Chichen Itza, Labna, Uxmal, Edzna, Calakmul etc. au glife în structurile lor., Monumentele de piatră sculptate cunoscute sub numele de stele sunt surse comune ale caligrafiei Maya antice.

PersiaEdit

Castron cu Kufic Caligrafie, al 10-lea. Muzeul Brooklyn.

Exemplu arată Nastaliq proporțională reguli

caligrafie persană a fost prezent în persană regiune înainte de Islamizare. În Zoroastrianism, scrierile frumoase și clare au fost întotdeauna lăudate.,

se crede că persan antic script-ul a fost inventat de aproximativ 600-500 Î. hr. pentru a oferi monument inscripții pentru Achaemenid regi. Aceste scripturi au constat din litere orizontale, verticale și diagonale în formă de unghii, motiv pentru care se numește „script of nails/cuneiform script” (khat-e-mikhi) în persană. Secole mai târziu, alte scripturi, cum ar fi scripturile „Pahlavi” și „Avestan”, au fost folosite în Persia antică. Pahlavi a fost un scenariu persan Mijlociu dezvoltat din scenariul Aramaic și a devenit scenariul oficial al Imperiului Sasanid (224-651 D.HR.)., Persan-Avestană alfabet (alefbâ Pârsi Avestâyi) a fost creat de Lourenço Menezes D ‘ Almeida și este o alternativă script pentru scrierea persană și limbile Avestană.stilul Nasta ‘ liq este cel mai popular stil contemporan printre scripturile clasice de caligrafie Persană; caligrafii persani îl numesc „mireasa scripturilor de caligrafie”. Acest stil de caligrafie s-a bazat pe o structură atât de puternică încât s-a schimbat foarte puțin de atunci., Mir Ali Tabrizi a găsit compoziția optimă a literelor și a regulilor grafice, așa că tocmai a fost reglată în ultimele șapte secole. Are reguli foarte stricte pentru forma grafică a literelor și pentru combinarea literelor, cuvintelor și compoziției întregii piese de caligrafie.

Asia de Sudedit

această secțiune are nevoie de citări suplimentare pentru verificare. Vă rugăm să ajutați la îmbunătățirea acestui articol prin adăugarea de citate la surse de încredere. Materialele nesurse pot fi contestate și eliminate., (Octombrie 2013) (a Învăța cum și când să elimina acest șablon de mesaj)

IndiaEdit

Pe subiectul Indian caligrafie, scrie:

Un Caligrafic design în Odia script

Aśoka e edicte (c. 265-238 Î. hr.) au fost comise în piatră. Aceste inscripții sunt rigide și unghiulare în formă. După stilul Aśoka de scriere indică, apar două noi tipuri caligrafice: Kharoṣṭī și Brāhmī., Kharoṣṭī a fost folosit în regiunile nord-vestul Indiei din secolul 3 Î. hr. la al 4-lea al Erei Creștine, și a fost folosit în Asia Centrală până în secolul al 8-lea.

În multe părți din India antică, inscripțiile au fost efectuate în fum tratate cu frunze de palmier. Această tradiție datează de peste două mii de ani. Chiar și după ce limbile indiene au fost puse pe hârtie în secolul al XIII-lea, frunzele de palmier au fost considerate un mediu preferat de scriere datorită longevității lor (aproape 400 de ani) în comparație cu hârtia., Ambele părți ale frunzelor au fost folosite pentru scriere. Fâșii lungi dreptunghiulare au fost adunate una peste alta, găuri au fost găurite prin toate frunzele, iar cartea a fost ținută împreună prin șnur. Cărțile acestei fabricări erau comune în Asia de Sud-Est. Frunza de palmier a fost o suprafață excelentă pentru scris, făcând posibilă scrierea delicată folosită în multe dintre scripturile din Asia de Sud.

argila arsă și cuprul au fost un material preferat pentru inscripțiile Indic., În nordul Indiei, coaja de mesteacăn a fost folosită ca suprafață de scriere încă din secolul al II-lea d.hr.

NepalEdit

Nepal caligrafie este în primul rând creat folosind Ranjana script. Script-ul în sine, împreună cu derivatele sale (cum ar fi Lantsa, Phagpa, Kutila) sunt utilizate în Nepal, Tibet, Bhutan, Leh, Mongolia, de coastă Japonia, și Coreea de a scrie „Om mani padme hum” și alte texte Budiste sacre, în special cele derivate din Sanscrită și Pali.,

Sud-est AsiaEdit

PhilippinesEdit

Un instrument muzical (tub titera) cu Tagbanwa caligrafie

iluminat baybayin diagramă în versiune elegant

Filipine a numeroase indigene și script-uri denumite colectiv ca Suyat script-uri., Diverse grupuri etno-lingvistice în Filipine înainte de colonizarea spaniolă în secolul al 16-lea până la epoca Independenței în secolul 21 au folosit script-uri cu diferite medii. Până la sfârșitul colonialismului, doar patru dintre scripturile suyat au supraviețuit și continuă să fie folosite de anumite comunități în viața de zi cu zi. Aceste patru scenarii sunt Hanunó ‘o/Hanunoo de Hanuno’ o Mangyan oameni, Buhid/Buid a Buhid Mangyan oameni, Tagbanwa script de Tagbanwa oameni, și Palaw ‘an/Pala întâmplă de Palaw’ an oameni., Toate cele patru scenarii au fost înscrise în patrimoniul UNESCO Memoria Lumii Programului, sub numele Filipine Paleographs (Hanunoo, Buid, Tagbanua și Pala ‘ wan), în 1999.

Arc cu Hanunó ‘ o caligrafie

din Cauza dezacordului de colonialism, mulți artiști și experți culturale au reînviat utilizarea suyat script-uri care au dispărut din cauza spaniolă persecuție., Aceste script-uri fiind reînviat includ Kulitan script de Kapampangan oameni, badlit script de diferite Visayan grupuri etnice, Iniskaya script de Eskaya oameni, Baybayin script de Tagalog oameni, iar Kur-itan script de Ilocano oameni, printre multe altele. Datorită diversității de suyat script-uri, toate caligrafie, scris în suyat script-uri sunt denumite colectiv ca Filipineză suyat caligrafie, deși fiecare sunt diferite de la fiecare alte., Caligrafie folosind Vest alfabetul și alfabetul arab sunt, de asemenea, răspândită în Filipine din cauza trecutului său colonial, dar Occidentale alfabetul și alfabetul arab nu sunt considerate ca suyat, și, prin urmare, Vest-alfabet și caligrafie arabă nu sunt considerate ca suyat caligrafie.

VietnamEdit

O pagina din Povestea lui Kieu de Nguyễn Du. Secolul 19.,

Vietnameză caligrafie, sau Thư pháp (書法, literalmente „modul de litere sau cuvinte”), utilizează o varietate de script-uri, inclusiv caractere Chinezești, Chữ nôm, și latine Quốc Ngữ. Din punct de vedere istoric, caligrafii au folosit primele două scripturi. Datorită adoptării limbii latine Qucc Ngữ, cea mai modernă caligrafie Vietnameză folosește caractere romane. Caligrafia tradițională vietnameză este puternic afectată de cea a Chinei din motive istorice și geografice., Făcând parte din sfera de influență Chineză, Chineza a fost adesea folosită ca mediu scris de comunicare și, ca rezultat, caligrafia Vietnameză urmează, de asemenea, standardul caligrafiei chineze și utilizează scripturi de caractere Han în multe dintre scrierile sale. În timpurile moderne, caligrafie a fost făcut în principal în latină bazat pe Quốc Ngữ script, ca Chữ nôm și caractere Chinezești în mare parte au căzut de utilizare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *